... ar trebui să îi fac cum mi-a făcut mie?
De ce nu sunt oamenii conştienţi că ceea ce-i faci cuiva ţi se va întoarce înapoi cu vârf şi îndesat? Chiar se aşteaptă să facă rău şi să primească bine. Sau nu-şi dau seama când rănesc? aşa chiori să fie? Nici 'iartă-mă', nici 'îmi pare rău', nimic. Ca şi când nimic nu s-a întâmplat. Asta mă face să dau replica la fel de dureros, dar îmi imaginez că nu o să aibă efect aşa că mai bine tac, şi merg în colţul meu.
Cu ocazia asta am luat chitara din cui şi mi-am mai dezmorţit degetele, mă gândesc să mai înregistrez ceva, dar presimt că ar ieşi doar piese melancolice, aşa că mă rezum la aiureli printre note.
Pe cat de greu..pe atat de sanatos in interiorul tau sa poti sa nu ataci inapoi..este o virtute pe care o dobandim cu pretul de a renunta la mandrie..
RăspundețiȘtergereZurli, asa cum bine ai spus, ceea ce faci cuiva, ti se intoarce inapoi cu varf si indesat. Cine ti-a facut acel "ceva", va avea parte la un moment dat de ceea ce ti-a facut tie. Pentru ca intotdeauna roata se intoarce, mai devreme sau mai tarziu...
RăspundețiȘtergereSubscriu. Am văzut într-adevăr cum roata s-a întors la 180 de grade. N-aş fi crezut că se poate, dar uite că se întâmplă. Şi da, există oameni pe care nu îi intereseaza decât propria persoană şi nu cred că într-o zi o să le facă şi lor cineva acelaşi lucru.
RăspundețiȘtergereHannibal Lecter, un bun amic de-al meu, avea o vorba: Quid pro quo, Clarice
RăspundețiȘtergere