Am o problemă. Poate părea minoră, dar e destul de importantă şi mă afectează destul încât să-mi dea viaţa peste cap. Mă stresez prea uşor pentru viitorul apropiat, pentru ziua de mâine, să nu mai zic pentru prezent. Nu eram aşa înainte; parcă eram mai calm, luam lucrurile cu îngăduinţă, şi parcă aveam şi un zâmbet pe buze.
Mă îngrijorez cum o să mă descurc mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare şi aşa mai departe. Iar lucrul ăsta îmi distruge ziua prezentă.
Încerc să mă reabilitez dar e greu. Abia de vreo 2 zile mi-am dat seama de asta, când m-am analizat într-un moment cât de cât lucid. Sper să reuşesc, sper să mă bucur iarăşi de prezent. Grijile mele exagerate vin din anticipările mele care sunt uneori pesimiste. Uneori... destul de des în ultima vreme; şi nu îşi iau rostul, pentru că nu neapărat de mine depinde ziua de mâine.
Îmi amintesc de acum un an ... doi, ce fain mă simţeam, eram mai împlinit. Asta deşi nu aveam mai multe motive de mulţumire ca acum. Sunt un ciudat.
nu neaparat ciudat!
RăspundețiȘtergereesti om si ai si tu simtaminte!
capul sus! va fi bine!
zambeste mai mult si ai sa vezi ca zambetele se vor intoarce la tine inzecit!
la fel, iubeste, si ai sa vezi ca iubirea isi va face loc in inima ta si va fi si mai bine!
Da ce crezi ca esti singurul?Toti mai avem si momente d-astea.
RăspundețiȘtergereO sa treci peste!:) >:d<
dap, si eu trec prin asta de vreo 6 luni. banuiala mea este serviciul. e pricipala sursa de stres si de depresii
RăspundețiȘtergere