Pages

miercuri, 3 iunie 2009

n-am crezut vreodată că ...

- o să-mi placă ploaia
- o să-mi impun să fiu mai serios
- o să cred tot mai puţin în minuni
- o să mă plictisesc
- o să filozofez
- o să lăcrimez de la o melodie
- o să ajung să nu-mi mai pese de anumite aspecte ale vieţii
- o sa-mi placă să stau singur
- o să-mi pară rău după ceva ce am făcut
- o să văd lumea şi în alb şi negru

Constat că am o viaţă surprinzătoare, ce mă ia uneori prin surprindere, şi deseori atât de brutal, că mă dezmeticesc puţin mai târziu. Îmi place.

8 comentarii:

  1. ...cresti... din pacate. asa am patit si eu, cu toate ca acum as dona vreo 15 din anii pe care ii am...

    RăspundețiȘtergere
  2. Hehe, nici eu n-am crezut, pana acum ceva timp :)

    RăspundețiȘtergere
  3. mda si-o sa te sensibilizezi si-o sa te interioroizezi din ce in ce mai mult

    RăspundețiȘtergere
  4. Asa e : nici eu n-as fi crezut !

    RăspundețiȘtergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  6. si ce'i daca?
    poti sa fi copil si cand esti mare ...
    do what nobody expects you to do! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Care-i farmecul de a fi mare dacă sunt ca un copil?

    RăspundețiȘtergere
  8. nu e nimic fermecator in a fi mare. in ziua de azi chiar e lipsita de farmec viata de "om mare". dar ce vorbesc eu, care inca nici nu mi-am dat bacul? presupun ca e o presimtire :)

    RăspundețiȘtergere